Difenoconazolul, tebuconazolul, propiconazolul, epoxiconazolul și flusilazolul au performanțe PK ridicate, care triazol este mai bun pentru sterilizare?

Spectru bactericid: difenoconazol > tebuconazol > propiconazol > flusilazol > epoxiconazol

Sistemic: flusilazol ≥ propiconazol > epoxiconazol ≥ tebuconazol > difenoconazol

Difenoconazol: un fungicid cu spectru larg, cu efecte protectoare și terapeutice, și are efecte bune asupra antracnozei, putregaiului alb, petelor frunzelor, mucegaiului și ruginii.

Tebuconazol: un fungicid cu spectru larg, cu trei funcții de protecție, tratament și eradicare.Are un spectru larg bactericid și un efect de lungă durată.Efectul de eradicare este puternic, sterilizarea este rapidă, iar randamentul culturilor de cereale este mai evident.Este mai bine să vizați în principal petele (petă de frunze, pată maro, etc.).

 

Difenoconazol

Propiconazol: un fungicid cu spectru larg, cu efecte protectoare si terapeutice, cu proprietati sistemice.Este folosit în principal pentru controlul petelor frunzelor de pe banane și este aplicat mai ales în stadiile incipiente ale bolii.Efectul este rapid și violent

 

Epoxiconazol: un fungicid cu spectru larg, atât cu efecte protectoare, cât și terapeutice.Este folosit mai mult în pomi fructiferi de câmp și din sud și este mai bun pentru rugina și boala petei frunzelor la cereale și fasole.

 

Flusilazol: cel mai activ fungicid, cu efecte speciale asupra crustei

 

Siguranță: Difenoconazol > Tebuconazol > Flusilazol > Propiconazol > Exiconazol

 

Difenoconazol: Difenoconazolul nu trebuie amestecat cu preparate de cupru, altfel va reduce eficacitatea.

 

Tebuconazol: La doze mari, are un efect inhibitor evident asupra creșterii plantelor.Trebuie utilizat cu prudență în perioada de expansiune a fructelor și trebuie evitată perioadele sensibile precum perioada de înflorire și perioada de fructe tinere a culturilor pentru a evita fitotoxicitatea.

 

Propiconazol: este instabil la temperaturi ridicate, iar perioada de efect rezidual este de aproximativ 1 lună.De asemenea, poate provoca fitotoxicitate unor culturi dicotiledonate și soiuri individuale de struguri și mere.Simptomele fitotoxice comune ale pulverizării foliare cu propiconazol sunt: ​​Țesutul tânăr este întărit, fragil, ușor de spart, frunze îngroșate, frunze întunecate, creșterea stagnantă a plantelor (în general nu provoacă oprirea creșterii), piticizare, necroză tisulară, cloroză, perforare etc. Tratamentul semințelor va întârzia mugurii cotiledoanelor.

 

Epoxiconazol: Are activitate sistemică și reziduală bună.Acordați atenție dozei și climei atunci când îl utilizați, altfel este predispus la fitotoxicitate.Poate provoca fitotoxicitate la pepeni și legume.Pe roșii, va duce la flori de vârf de roșii și fructe fragede.Deshidratarea, folosită în general pentru a promova orezul, grâul, bananele, merele poate fi folosită și după ambalare.

 

Flusilazol: Are o conductivitate sistemică puternică, permeabilitate și capacitate de fumigație.Flusilazolul durează mult timp și este predispus la toxicitate cumulativă.Se recomandă utilizarea lui la intervale mai mari de 10 zile.

 

Acțiune rapidă: flusilazol > propiconazol > epoxiconazol > tebuconazol > difenoconazol.

Contrastul inhibitor cu creșterea plantelor

 

tebuconazol

 

 

Fungicidele triazolice pot inhiba sinteza giberelinelor în plante, rezultând o creștere lentă a vârfurilor plantelor și scurtarea internodurilor.

 

Puterea inhibitoare: Epoxiconazol > Flusilazol > Propiconazol > Diniconazol > Triazolon > Tebuconazol > Miclobutanil > Penconazol > Difenoconazol > Tetrafluconazol

 

Comparația efectelor asupra antracnozei: difenoconazol > propiconazol > flusilazol > miconazol > diconazol > epoxiconazol > penconazol > tetrafluconazol > triazolon

 

Comparația efectelor asupra petelor frunzelor: epoxiconazol > propiconazol > fenconazol > difenoconazol > tebuconazol > myclobutanil


Ora postării: 12-aug-2022